Dintre prea mulţii care-şi dau cu părerea frecvent pe sticla televizoarelor noastre, mulţi n-ar ajunge acolo dacă Băsescu nu ne-ar fi preşedinte.
Printre noile meserii din televiziune este în vogă prezentarea relelor pe care le generează Băsescu şi formularea de soluţii care l-ar putea împiedica pe marinar să ne mai facă rău de acum înainte.
Se pare că subiectul în chestiune este dorit de destule forţe din mass-media, căci altfel persoanele la care mă refer nu ar apărea în presă, pentru că nu au nimic altceva de oferit cititorilor, ascultătorilor sau telespectatorilor.
De exemplu, Mugur Ciuvică, implicat cândva într-un armaghedon antiNăstase, este invitat să-şi tot spună cuvântul doar despre infracţiunile şi activităţile de securist ale lui Băsescu. Atacarea lui Năstase pare să nu fie o marfă căutată şi Ciuvică livrează doar marfa care se vinde.
Inginerul Ludovic Orban, nu a oferit presei, în calitate de viceprimar al capitalei, nici o informaţie din domeniul edilitar, în schimb apare aproape zilnic în mass-media ca vârf de lance al atacurilor împotriva lui Băsescu. E singura lui activitate mediatizată.
Norica Nicolai, uitată de public după falimentul PNŢCD, prezintă frecvent, pe micul ecran, propuneri pentru reducerea puterii tiranice a lui Băsescu.
Nici măcar Emil Constantinescu, ditamai fostul preşedinte, nu mai e invitat in talkshowuri decât ca să ne arate cât rău ne face Băsescu.
Băiatul isteţ, bogat şi băgăreţ pe care îl cheamă Cozmin Guşă e băgat în seamă pentru că, indiferent de subiectul pe care îl tratează, face legătura cu caracterul diabolic al lui Băsescu, pe care il declară un Lukaşenco al României. Remarcaţi că, în această perioadă incomodă pentru PSD, nimeni nu-l întreabă pe Guşă dacă ştie ceva despre relele PSDiste din perioada când era şi el mare acolo.
Au fost resuscitate rămăşiţele lui Octavian Paler, invitat sistematic la Antena 3, pentru a-l infiera, aşa cum a învăţat în tinereţea sa nomenclaturistă, pe Băsescu, duşmanul poporului.
Mai sunt şi alţii, dar cei enumeraţi ilustrează suficient faptul că un număr de personaje de mâna a doua n-ar ajunge pe sticlă, dacă n-ar avea ceva rău de spus despre Băsescu.
Dintre profesioniştii mass-media, Ion Cristoiu, plătit în ultima vreme de Dan Voiculescu, îşi concentrează 90% din eforturile analistico-jurnalistice, pe scenarii care ne avertizează asupra pericolului public pe care îl reprezintă Băsescu.
“Sponsorizarea” lui Dinu Patriciu, l-a transformat pe gălăgiosul Mircea Dinescu în acuzator zelos al preşedintelui, în fiecare vineri seara, în emisiunea lui Stelian Tănase.
Cristian Tudor Popescu transformă sistematic cel puţin jumătate din emisiunea “Cap şi pajură”, de pe Realitatea TV, într-o înşirare a păcatelor băsesciene.
Secundul lui CTP, Bogdan Chireac afirmă, în propoziţii formulate fără nici un semn de întrebare, că procesul lui Patriciu este, în fapt, o luptă între omul de afaceri şi preşedinte.
Liviu Mihaiu a declarat ferm, în emisiunea lui Turcescu, folosind şi scheme desenate, că Băsescu l-a băgat la închisoare pe Patriciu precum Putin pe Hodorcovski.
Suntem asiguraţi că Băsescu vrea să instituie o dictatură ceauşistă cu ajutorul CSAT, al serviciiilor secrete şi a “megapartidului” prezidenţial.
Semnificativ, în toată povestea asta, este faptul că, în 90% din cazuri, atacarea lui Băsescu este acompaniată de apărarea lui Patriciu.
Politicienii din PSD nu mai reuşesc să spună o vorbă rea despre Băsescu din cauza aliaţilor politici şi analiştilor care cotropesc cu tema asta micul ecran.
În mod surprinzător, toată această băsesciadă nu se bazează pe fapte dovedite ci pe scenarii, pe interpretări ale unor vorbe şi pe supoziţii.

Nu e exclus ca acţiunile prezidenţiale să devină, la un moment dat, dăunătoare omului de rând din ţara noastră, cum ne spun cei care vor să-l disloce pe Băsescu, dar prejudiciile concrete pe care le-a provocat Traian Băsescu populaţiei României, nu sunt, cel puţin deocamdată, deloc evidente pentru majoritatea populaţiei, care îl preferă cu încăpăţânare, în ciuda tirului mediatic violent îndreptat împotriva lui.
Chiar să-i fi încrâncenat atât de rău preşedintele pe cei numiţi mai sus, prin fapte urâte neştiute de prostime, sau pur şi simplu plăteşte cineva bine strigăturile antibăsescu?